Aminteste-ti cum mama ta te certa poate mai rau candva si tu ti-ai promis ca nu ai sa faci asa ceva niciodata, si, iata, se pare ca ai facut-o! Acest lucru se intampla din cauza modelelor cu care ai crescut si care ti s-au impregnat in comportament si mentalitate, asa incat, odata ce ai devenit adult, nu mai gandesti si reactionezi ca atunci cand erai copil. Modelele de la parintii tai alcatuiesc un tipar comportamental, care, oricat de regretabile ar fi anumite aspecte, alcatuiesc zona ta de confort din care ai vrea uneori sa iesi, dar nu stii cum si nu reusesti.
De aceea, este extrem de important sa te cunoasti in primul rand pe tine insati, apoi sa iti cunosti copilul. Daca ai mai multi copii, nu trebuie sa uiti ca fiecare in parte este diferit, nu sunt la fel nici daca sunt gemeni.
Trebuie sa incerci, in primul rand, sa identifici acele comportamente care sunt preluate de la parintii tai si pe care, copil fiind, le urai. Vezi pe care dintre ele le aplici si tu si observa daca le convine copiilor tai.
Odata identificate, incearca sa le reintegrezi, dar intr-o maniera personala, care sa iti satisfaca asteptarile si care sa nu iti mai trezeasca amintiri neplacute. Daca parintii tai mai aveau accese de furie sau daca te mai loveau, incearca sa eviti aceste manifestari si sa gasesti alte modalitati care sa nu ii provoace teama sau alt gen de probleme emotionale copilului tau.
Inainte de a-ti pedepsi copilul, incearca sa il asculti, sa vezi de ce a procedat asa. S-ar putea sa fii surprinsa sa vezi ca intentiile sale nu au fost rele, desi rezultatul a dovedit contrariul. Este ca atunci cand copilul taie perdeaua, pentru a-ti face o esarfa de ziua ta.
Orice copil este unic si tu, ca mama, trebuie sa vezi care sunt nevoile speciale, personale, ale copilului tau. In acest mod vei sti cum sa il tratezi, ii vei intelege mai bine modul de gandire, de actiune. Cand nu cunosti pe cineva, nu poti intelege de ce a facut ceva, nu poti sa vezi dincolo de aparente.
Parintii din ziua de azi sunt foarte ocupati si atunci cand ajung acasa nu mai au rabdare sa se joace cu copiii lor, sa ii asculte, si de aici distantarea, lipsa de empatie.
Daca trebuie sa il pedepsesti cumva, ai grija ca pedeapsa sa fie pe masura faptei, nici prea mica, nici prea mare, pentru ca atunci isi pierde valentele educative. Si cand spunem ,,pedeapsa’’ nu ne gandim, in niciun caz, la violenta verbala sau fizica. Si nici pedeapsa cu mancarea. Asa ceva este de neacceptat. O zi fara desene animate sau fara calculator este ceva ce poate fi folosit ca pedeapsa. Nici supararea nu trebuie tinuta prea mult, adica mai mult de o ora-o ora si jumatate, pentru ca se va produce o lezare emotionala grava.
Daca il veti pedepsi prea mult sau prea des, copilul va ajunge sa dezvolte un comportament violent, va ajunge la concluzia ca, orice face, tot nu e bine, asa ca nu are rost sa fie cuminte. De aici apar tulburari de comportament care pot duce mai tarziu la aparitia unei persoane violente sau depresive.
sursa foto: pinterest
