De-a lungul vremii, parerile despre femei au fost impartite. Unii le-au considerat slabe, tematoare, incapabile de aproape orice. Le-au vazut ca simple femele, capabile doar de a produce copii si a-i creste. Altii, si ne referim in special tot la barbati, desigur, pentru ca ei faceau legea in trecut, erau de parerea contrara. Vedeau in femei adevarate zeite, cea mai frumoasa jumatate umana, alaturi de care pot cuceri lumea.
Femeile, insa, se tem… Problema e ca barbatii nu stiu de ce se tem femeile cu adevarat. Uneori nu stiu nici chiar femeile.
Femeile se tem de singuratate. Cand o femeie viseaza sa stea singura nu e pentru ca …vrea, ci pentru ca are o rana, pe care trebuie sa si-o ascunda. Si prefera sa evadeze intr-o lume in care sa nu mai fie si o alta persoana. Iar daca femeia are o rana, clar ca nu si-a produs o singura. Undeva, candva, e un barbat care se face vinovat de asta. Femeia vrea sa fie singura pentru ca e singura. Se minte ca vrea asa ceva, fara ca barbatul sa intuiasca secretul: daca EL i-ar intinde mana si i-ar oferi un zambet, dorinta ei de singuratate ar disparea ca prin farmec. Femeia se fereste cel mai tare de singuratatea in doi. Aceasta ii raneste cel mai tare sufletul si o face sa se simta tare nefericita.
Femeile se tem de lipsa banilor. Unele nici nu stiu asta. Se considera independente de latura materiala a vietii si unele chiar se lauda cu lipsa lor de interes fata de bani, si poate chiar o fac cu toata convingerea.
Daca femeile se arata interesate de bani, lumea le numeste materialiste. Unele dintre ele, da, chiar sunt, dar altele se tem de lipsa banilor pentru ca stiu ca fara bani familia nu e fericita. Femeia stie ca banii nu aduc fericirea, dar sunt convinse ca o intretin. Ce ii poti oferi copilului daca nu ai bani?! La ce scoala il poti duce?! Ce pui in oala (cum zicem noi, romancele)?! Daca nu are bani, o femeie se va lasa pe ea si le va oferi celorlati totul si va fi trista nu din aceasta cauza, ci pentru ca nu va putea fi senina, fruntea ii va fi mereu brazdata de incruntari, de ingrijorari, iar copilul, in special, va simti pana la urma nefericirea din sufletul sau.
Femeile se tem de batranete. Parca sunt setate asa! Dar se tem pentru ca stiu ca intr-o zi nu isi vor mai putea sustine familia, sotul, copiii, parintii… Vor fi neputincioase si asta nu le e pe plac. Femeia e invatata sa lupte, sa fie pe metereze tot timpul. Sa nu mai poata… Ar fi ca o degradare…
Femeile se tem de infertilitate. Vor sa fie mame, bunici, vor sa aiba traseul clasic al majoritatii femeilor. Cand sansa le e refuzata, femeile se inchid in ele sau cladesc in jurul lor un zid imens, prin care nu mai patrunde nimic. Ce ar mai putea patrunde cand speranta le e anihilata?! Si totusi, trec peste toate si raman aceleasi fiice, surori, sotii si prietene minunate.
Femeile se tem sa vada durere. Prea putine femei lesina cand aduc pe lume copii, dar multe o fac daca o persoana draga a suferit un accident sau chiar mai rau. Si cei din jur se limiteaza la aceasta parte, fara a mai lua in seama cate fac femeile si cate suporta, cu stoicism…
Lumea le crede slabe. Nesigure. Lipsite de putere. Le crede… Doar le crede…
FOTO: PINTEREST
